Istoric

Oficiul European de Luptă Antifraudă este cunoscut și ca OLAF, abrevierea denumirii în limba franceză (Office de Lutte Anti-Fraude).

2021	Parchetul European (EPPO) și-a început activitatea la 1 iunie. EPPO este noul parchet independent al UE. OLAF cooperează cu EPPO, furnizându-și reciproc informații, analize, expertiză și sprijin operațional.
2020	În decembrie, a fost adoptat Regulamentul 883/2013 revizuit (așa-numitul Regulament OLAF). Acesta explică modul în care OLAF va lucra în complementaritate cu procurorii din cadrul Parchetului European (EPPO) pentru a se garanta protecția fondurilor UE. În iunie, structura OLAF a fost reorganizată semnificativ. Noua sa structură internă de organizare: corelează cunoștințele OLAF în materie de strategie antifraudă cu informațiile colectate în cadrul investigațiilor și operațiunilor sale permite flexibilitate și prioritizarea adecvată a investigațiilor și a sarcinilor strategice consolidează relațiile cu părțile interesate, comunicarea și activitățile de informare întărește rolul strategic al analizei datelor și al informațiilor în cadrul OLAF este adaptabilă la operațiunile EPPO în timp util.
2019	În aprilie, Comisia a adoptat noua sa strategie antifraudă care urmărește să îmbunătățească procesele de detectare, sancționare și prevenire a fraudei. Noua strategie promovează o mai mare coerență și o mai bună coordonare în lupta antifraudă între diferitele departamente ale Comisiei. Aceasta urmărește, de asemenea, să consolideze supravegherea corporativă de către Comisie a aspectelor legate de fraudă, conferind Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) un rol de consiliere și de supraveghere mult mai puternic.
2018	Ville Itälä a fost numit director general al OLAF.
2017	În noiembrie, UE a adoptat Regulamentul (UE) 2017/1939 de instituire a Parchetul European (EPPO), o structură independentă și descentralizată a Uniunii Europene, având competența de a cerceta, de a urmări penal și de a trimite în judecată infracțiunile împotriva bugetului UE. Regulamentul instituie un sistem de competențe partajate între EPPO și autoritățile naționale în ceea ce privește soluționarea unor astfel de cazuri. În iulie, UE a adoptat Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („directiva PIF”). Scopul său este de a crea un sistem mai puternic și mai armonizat, cu norme comune minime, pentru a combate infracțiunile care afectează bugetul UE. Aplicarea dreptului penal, a intereselor financiare ale UE și a banilor contribuabililor poate fi mai bine protejată în UE.
2015	Ca urmare a restructurării organizaționale propuse de Comisia Juncker, Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a preluat de la OLAF responsabilitatea în domeniul protejării monedei euro.
2013	La data de 1 octombrie 2013, a intrat în vigoare Regulamentul nr. 883/2013 privind investigațiile efectuate de OLAF. Acesta a adus modificări semnificative în activitatea OLAF și la nivelul relațiilor sale cu diferite părți interesate. Regulamentul definește în detaliu drepturile persoanelor vizate, introduce o prevedere privind stabilirea unui schimb anual de opinii între OLAF și instituțiile UE și impune ca fiecare stat membru să desemneze un serviciu de coordonare antifraudă. Au fost publicate orientările privind procedurile de investigare
2012	La 1 februarie 2012, au fost introduse schimbări semnificative în ceea ce privește organizarea OLAF și procedurile de investigare, cu scopul principal de a consolida funcția de investigare și contribuția OLAF la politicile antifraudă.
2011	A fost adoptată o nouă strategie a Comisiei Europene Giovanni Kessler a fost numit director general al OLAF.
2010	OLAF a lansat sistemul de notificare a fraudelor, un nou instrument on-line care le permite cetățenilor să transmită informații cu privire la eventuale cazuri de corupție și fraudă.
2006	2006 a fost primul an în care numărul de investigații desfășurate de OLAF pe cont propriu a fost egal cu numărul de cazuri în care OLAF a oferit asistență autorităților din statele membre. A avut loc o amplă restructurare internă a OLAF, cu obiectivul de a pune un mai mare accent pe activitatea operațională a OLAF, pentru a îmbunătăți comunicarea în cadrul Oficiului și pentru a consolida gestionarea acestuia.
2004	Comunitatea Europeană a instituit programul Hercule, în vederea promovării unor activități legate de protecția intereselor sale financiare.
2000	Franz-Hermann Brüner devine primul director general al OLAF.
1999	În urma evenimentelor care au determinat demisia Comisiei Santer, au fost înaintate propuneri de înființare a unui nou organism antifraudă (OLAF), cu atribuții de investigare extinse. Propunerile au dus la crearea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), cu un mandat independent de investigare (Decizia 1999/352) norme generale pentru investigațiile OLAF (Regulamentul (CE) nr. 1073/1999) un acord privind investigațiile interne efectuate la nivelul instituțiilor UE.
1995	UCLAF (Unitatea de Coordonare a Luptei Antifraudă) a fost autorizată să demareze investigații din proprie inițiativă, pe baza informațiilor primite din diverse surse. Tuturor direcțiilor Comisiei li s-a cerut să informeze UCLAF în legătură cu eventualele suspiciuni de fraudă semnalate în domeniile lor de responsabilitate.
1993	Pe baza recomandărilor Parlamentului European, UCLAF a primit noi atribuții.
1988	A fost creat Grupul operativ „Unitatea de coordonare a luptei antifraudă” (UCLAF), ca parte a Secretariatului General al Comisiei Europene. UCLAF a colaborat cu serviciile naționale antifraudă și a asigurat coordonarea și asistența necesară pentru investigarea cazurilor de fraudă la nivel transnațional.